Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Rai
Se lasă seara-n suflet, o seară cenușie,
Cu luni întunecate, cu stele negre-o mie...
E tristă libertatea ce somnul vietii-o poartă,
Când sufletul se-nalță uimit spre Dreptul Tată.
Și drumul e lumină dar e și noapte-amară
Și prinde-n sine taina eternei vieți povară.
În cale se perindă îngeri căzuți și sfinți,
Dând glas divinității prin "zbor" sau suferinți.
Chin și apăsare, drumu-i se lungește,
Se-ntinde-n clipe, zile, se-nalță greu și crește
Până-n vârf de cer, unde noaptea plină
Se pierde-ncet în umbre, se stinge în lumină...
Vis de infinit, fior perfect și nou,
Se-nalță-o lume lină, un joc ferit de rău;
Din ea se-alege-un suflet, se-aprinde o suflare
Se cheamă-n veșnicie, se integrează-n zare...
Cerc de inocență, simțire de copil,
Rai uitat dar viu, palpabil și senin,
El uită de durere, de ticăit de ceas
Și-aduce flori în suflet iar lumii bun-rămas...
poezie
de
Gabriela Chișcari
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice