Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Stanțe
Nu pot să mă chinui lângă vatră-
Plec de-aici în lupta fără vești.
Poate-acolo va-nceta să bată
Inima în care tu trăiești.
De cerșit eu nu-ți cerșesc iubirea,
Patima-mi la ce s-o mai cunoști!
Focul-nalt ce-mi răscolește firea
Stinge-l-voi în sânge, printre oști.
De-am să cad în noaptea fără lună
Lumea știu că nu mă va boci.
A simțirii mele rea furtună
Nimănui povară n-o mai fi.
Sfintele nădejdi din anii-n freamăt
Vor sfârși pe locul fericit
Unde fără gânduri, fără geamăt,
Va începe somnul mult dorit.
Dar, de nici în somnul ce-o să vină
Al iubirii trudnic vis amar
N-am să-l pot uita- și-n grea lumină
Chipul tău o să-mi apară iar,
Dacă-n depărtatele hotare
Unde fericirea-și face veac
Sufletu-mi de răni usturătoare
Nu va mai scăpa cu nici un leac,
Uită-te cu drag la cel ce pleacă,
Ce cu mândră inimă, de-aci,
Prin dușmani și chinuri o să treacă,
Pentru slava țării va muri,
Cel care în tainică-mbătare
Cu privirea-n lacrimi te-ațintea,
Mila o stârnea- și-atât de tare
La surâsul tău se bucura.
poezie clasică
de
Mihail Lermontov
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice