Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Vorbe, vorbe, vorbe
Spun acei vorbalagii, că vorba este sfântă.
Spun și alți palavragii, că și mutul o cuvântă.
O fi sau nu adevărat, eu nu știu ce să vă spun.
Poate cei ce-au cuvântat, vor spune că sunt nebun.
Ei, bine, eu îndrăznesc să spun, cu multă obrăznicie;
Dacă cuvântu-i românesc, poartă-, n suflet bucurie.
Dorul de părinți alină, dorul de frați, de surori.
Ne toarnă-n suflet lumină, chiar când plângem uneori.
Cuvântul strigat la nuntă, aduce multă veselie,
Strânge-n jurui lume multă, ce chiuie de bucurie.
La botez îi zici cumătru celui ce te însoțește.
Care-ți creștinează fătul și în brațe-l liniștește.
Vorba-i vorbă și la moarte, că și-acolo se rostește.
O spune atât cât poate, baba care ne bocește.
Astfel vorbele se-adună în gura noastră, a tuturor,
Când le rostim împreună, traiul este mai ușor.
E știut că dacă-n viață, limba pe care o vorbim,
E rostită cum se învață, tot ce dorim, împlinim.
poezie
de
Dumitru Delcă
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice