Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Călătorie în interior
În călătoria cea lungă în sinele tău
Sunt multe ocolișuri, locuri sălbatice, uitate și nemarcate,
Unde șisturile alunecă primejdios
Și roțile din spate aproape-atârnă deasupra prăpastiei
În momentul schimbării de direcție, a punctului de pivotare.
Îmbrățișați-vă strâns, feriți-vă de pietrele care cad.
Găuri spărgând drumurile, măguri bătute de vânt, canioane,
Pâraie umflate vara de aversele care se năpustesc peste văile înguste.
Trestii aplecate de rafalele vântului și-ale ploii,
Cenușii din cauza iernilor lungi, cu tulpinile arse de verile târzii.
Sau poteca îngustându-se,
Șerpuind în sus spre șuvoaiele cu pietre ascuțite,
Arinul și mesteacănul de munte,
Mlaștina vie a nisipurilor mișcătoare,
Drumul închis în cele din urmă de-un molid prăbușit,
Hățișurile întunecându-se,
Viroagele urâte.
poezie clasică
de
Theodore Roethke
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice