Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Dacă n-ai fi tu, femeie...
Dacă n-ai fi tu, femeie, n-ar mai exista poeți;
Nimeni n-ar mai vrea în viață șansa unei alte vieți.
N-am mai ști ce e frumosul, am lua totul drept infern.
Poate însuși Domnul nostru, n-ar mai vrea a fi etern.
Dacă n-ai fi tu, femeie, ne-ar fi inima de sloi
N-am mai ști ce este teama, de atâta moarte-n noi...
Ne-am urî că existăm, am visa numai pieirea.
Deși, încă mă întreb, care ne-ar fi fost menirea?!
Dacă n-ai fi tu, femeie, am trăi într-un război
Cu creația Divină și ne-am duce la gunoi
Sufletul, de bună voie. Cine-ar mai râvni trăirea
Plânsului ce-ar inunda, contopit cu nemurirea?
Dacă n-ai fi tu, femeie, ar fi ca și cum n-am fi.
Dar exiști și lumea noastră are pentru ce trăi.
Tu ești viață, ești iubire, ești un rost superior...
Fără tine, omenirea ar fi fără viitor.
poezie
de
Evelin L. Ș. Andrei
din
Vă las pe voi să fiți poeți
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice