Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Din cătarea de cuvinte, ține minte
Într-o ziuă, oarecare
dintr-un an la întâmplare
am să ies din pielea-n care
tot cuvântul meu mă doare.
Prind în ochi albă năframă
cât să-i fac durerii vamă
să-i dau libertății hrană
din tăcerea ce mă-nhamă.
Să desprind ca din pristol
păsări, sentiment, control
îngeri, dor, lumini în stol
tot ce-n inimă-i pârjol.
Să le las să se înfrupte-n
unda șansei ne-ntrerupte
prin extazuri și simțiri
vindecabile-n iubiri.
Să știu toate că-mi revin
într-un cer de piept senin
unde, ritmu-i mai calin
ca un vers, un vers blajin.
Cât credința mi-este sfântă
lacrima în ochi se zvântă
dragostea în sânge-mi cântă,
castității, ce-nveșmântă.
Printr-o-ncredere deplină
doi într-unul se-ncunună
pulsu-n vene foc răsună
când e dragostea nebună.
Într-un an, la întâmplare
din ăst veac ce mă tot doare
am să ies la drumul mare
să-ți pun slovele-n cătare.
Din cătarea ce-ți rămâne
îmi scot versu' din ruine
scriu ce-aș spune fără glas
spun de-aș fi, în ultim ceas...
Iolanda Șerban ©
poezie
de
Iolanda Șerban
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice