Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Somnambule
În orașul meu trăiau o femeie și fiica ei,
și-amândouă erau somnambule.
Într-o noapte, când tăcerea era stăpâna lumii, mamă și fiică,
mergând în somn, s-au întâlnit în grădina lor învăluită-n ceață.
Și mama a vorbit, și-a spus: "În sfârșit, în sfârșit, dușmanca mea!
Tu, cea care mi-ai distrus tinerețea care ți-ai clădit viața
pe ruinele vieții mele! Te-aș putea ucide!"
Și fiica a vorbit, și-a spus:" O, femeie odioasă, egoistă și bătrână!
Tu stai între libertatea sinelui meu și mine!
Viața mea nu-i decât ecoul vieții tale insipide. Vede-te-aș moartă!
Chiar atunci a cântat cocoșul, și-amândouă femeile s-au trezit.
Mama a întrebat cu blândețe, "Tu ești, dragă?"
Iar fiica i-a răspuns cu blândețe, "Da, dragă."
poezie clasică
de
Khalil Gibran
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice