Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Tristețile lunii [Tristesses de la lune]
E seară și luna visează în tihnă
Precum o frumoasă pe perne întinsă,
Ce mângăie tandru, în clipe de-odihnă,
A sânilor formă cu mâna-i distinsă.
Pe dosul cascadei de fină mătase
Murind, în leșinuri adânci, funerare,
Își plimbă privirea pe vise lăptoase
Ce urcă-n azur ca o gingașă floare.
Și când pe Pământ, în langoarea-i nespusă,
Ea lasă să-i cadă o lacrimă-ascunsă,
Un pios de poet, fără somn și rebel,
Prinde lacrima-n palmă, cu chipul ei pal,
Irizată ca bobul de piatră de-opal
Și de soare-o ascunde în suflet la el.
poezie clasică
de
Charles Baudelaire
, traducere de
Octavian Cocoș
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice