Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Maternitatea ideilor
MATERNITATEA IDEILOR
Îmi duc singurătatea la maternitate
să nască idee zămislită-n suflet
cu dorul care-n chinul facerii se zbate,
ce-i descendent din înălțătorul cuget.
Apoi, pe Creator îl rog să o moșească,
îngenunchiată la sfântă rugăciune.
Ca unei stele, lumină să-i dăruiască,
Și s-o înzestreze cu înțelepciune.
De bucurie o scald în roua ochilor,
o-nvălui în puritatea sufletească,
o scot în lume prin ochii cititorilor
și mă preocup de zestre părintească.
Să crească precum spuma-n valurile mării,
să-și poarte destin prin eternul infinit,
la ecouri de gând să răspundă chemării
sufletului, ce i-a fost părinte sortit.
De-ar crește într-o zi cât omul într-o viață,
într-o clipă este la maturitate.
Izbândă nouă va renaște din speranță,
pe gândul ce-o duce la maternitate.
Mintea poetului e o maternitate
pentru idei ce așteaptă să se nască
prin nopți zămislite de gânduri inspirate
și incurabilă boală sufletească.
Maria Filipoiu / 2014
poezie
de
Maria Filipoiu
din
În Zodia Poeziei/ Editura Dandes Press - 2015
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice