Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Clopotul
Iubesc muzica ta, clopot cu polisemic grai,
Dangătul metalic marcând clipa dioramă
Care la viață, la moarte,-n iad sau în rai
Pe copiii Vremii necontenit îi cheamă.
Vocea ta, deasupra abisului marin,
Spre casă, prin cețuri, pe marinari îndrumă,
Le-alină grijile,-aromindu-i cu somn lin,
Înveselindu-i pe marea cu valuri și cu spumă.
La apelul tău, în casa Domnului și-a bucuriilor cerești
Strămoșii s-au prezentat în momentele majore,
Iar oamenii curați la suflet cred că-i ocrotești
De focul și de mânia trăsnetelor sonore.
În curând bătăi de clopot pentr-un nou mormânt
Se vor înălța iarăși spre cerul limpede cristal
Împrăștiind prohodul meu pe-aripa rafalelor de vânt
Care de veacuri mătură faleza pământului natal.
poezie clasică
de
Ralph Waldo Emerson
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice