Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Vi(v)a(t) Bacovia!
Pe masă mai e o petală, din nuc nouă frunze au nins, bat clopote la catedrală, un gri peste frig s-a întins.
E frigul mai gri decât griul, mi-e frigul mai frig de la gri, aud cum scâncește pustiul, îi strig că nu-l pot suferi.
În mall-uri se vând frunze moarte, la teatru-au băgat lumânări, în piață găsesc pașapoarte, la poștă... parfum și țigări.
La colț mă așteaptă-ambulanța, (am febră, tușesc și strănut), mă strânge la piept Baba-Cloanța și-mi dă și un tandru sărut.
La știri, moartea râde ca proasta, citind, recitând, declamând, rafale-mi împușcă fereastra, sar cioburi de geam și de gând.
Ce noimă, ce șansă, ce veste? Ce urmă de umbră-i în plic? E frig, e un gri de poveste și-i gri bidiviul la dric.
În cană se-neacă o clipă, pe străzi umblă medici stafii, la tâmplă îmi crește, în pripă, sfârșitul coleric de zi.
poezie
de
Eduard Lupascu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice