Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
O Spanie tânără
Era o vreme-a infamiei și-a minciunii. Întreaga Spanie,
o Spanie rănită, era îmbrăcată pentru carnaval,
un saltimbanc trist și meschin; era o campanie
făcută s-ascundă rana pricinuită de glonțul mortal.
Asta a fost atunci. Eram aproape-adolescenți:
timp tulbure, prevestiri rele, zări gri, grave,
coșmaruri în spatele unor ochi inocenți,
iar marea dormita, umflată de-atâtea epave.
Am jurat că vom abandona acea galeră sordidă,
că vom naviga departe pe catifeaua marină,
că vom părăsi portul pe-o corabie de-argint, rapidă,
că vom ridica velele și vom cunoaște libertatea deplină.
Chiar și atunci, în abisul acelui vis copleșit
de-a secolului insuficiență, confuzie și erori
n-am încetat să căutăm lumina care n-am devenit,
idealul pierdut, să navigăm prin noapte spre zori.
Condus fiecare de propria-i sminteală, neînțelegere,
ne-am agitat, ne-am dichisit, am lepădat pe podea
armurile nefolosite. Și-am spus cu convingere,
"deși azi nu-i deloc bine, ziua de mâine va fi a mea."
Astăzi e ziua aceea de mâine. Iar toată
Spania, fluturând beteală de carnaval infamă,
se contorsionează, săracă, sfrijită și beată;
a băut un vin rău: sânge din propria-i rană.
Când tu, tinerețe, poți face-o schimbare-n bine,
Voința-ți să fie lege. O odisee și nu una oarecare
fii inimă luminii care, de undeva de sus, tot vine:
E vorba de-un diamant în care arde o lumina mare.
poezie
de
Antonio Machado
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice