Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Absența Anelor
fabulos înfloresc fluturii-n zbor
prin înfloriții tei exterior clepsidrei
cu necrezul că dioptria senzației
se poate îneca și se distruge
în strigătul întreg al necazului
și sub infirma apăsare a unui gând.
rațiuni mereu suspendate de taină
și îndreptate
spre falsul lunii din liniștita oglinda a bălții
în care fără anticipări
barza-si privește sosia
ea, în piciorul de serviciu nemișcată stând
și veghind sfioasele nedumeriri ale cerului
coborât pe ritm de cotidian amar.
și deodată o tresărire deloc evazivă:
" hei, tu, ăla scufundat eșarfei freamăt...
da, tu, ăla, care luneci pe o muchie de melancolie
și ronțăi mereu îndărătnică filozofie
/striga la mine o precisă octavă/
ce tot mângâi acolo cărămizi,
nu vezi că n-au însuflețiri...
că, nici Ane nu se mai ascund în ele?
ce crezi că o să dai ca altădată
peste vreun ochi de jăratec?
naivule, tu, ce nici absența amăgirii
n-o înțelegi că-i reală amăgire!...
poezie
de
Mihai Savin
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice