Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
În Atelier
În Atelier, demult, dincolo de pulberea anilor,
Lutul era umed și focul ardea molcom.
Iar Cel care, aplecat, își folosea mâinile
Pentru a crea omul, a modelat o formă
Și-a pus înăuntrul ei o inimă loială
Răstimp în care cineva privea de-alături.
"Ce-i asta?" a întrebat Belzebut.
"Un îndrăgostit," a răspuns Dumnezeu.
Iar Belzebut s-a încruntat, fiindcă știa despre ce-i vorba.
Apoi Dumnezeu a modelat o formă asemănătoare,
Mlădioasă ca nuiaua de salcie,
Și i-a pus doi ochi veseli și plini de promisiuni,
Îmbietori ca un drum larg deschis.
"Ce-i asta?" a întrebat Belzebut
"O trecătoare," a răspuns Dumnezeu.
Iar Belzebut a zâmbit, fiindcă știa despre ce-i vorba.
La urmă, Dumnezeu a modelat o formă
Și i-a dat, ceea ce era destul de ciudat,
O inimă loială și ochi plini de promisiuni;
După care, eliberat de griji, a fluierat un cântecel.
"Ce-i asta?" a întrebat Belzebut.
"Un poet," a răspuns Dumnezeu.
Iar Belzebut s-a încruntat, fiindcă știa despre ce-i vorba.
poezie
de
Bliss Carman
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice