Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Clipa când anii se schimbă
Timpul meu, al tău și-al lui
vezi cum se rostogolește?
Veșnicia lerului
perpetuum se primenește.
E bătrân dar veșnic tânăr,
culege tot din galaxii,
esență-i de adevăr
și note din armonii.
C-o mână dă, cu alta ia,
mereu ne ține în spirală
căci univesu-i catedrală
în cane noi suntem făclii
și stelele ne sunt rozarii.
Doar o clipă ne-a fost dată
să-l vedem în nuda haină
cu fir de aur brodată
deși cufundat în taină.
E clipa când anii se schimbă
lăsând tot ce-i vechi în neant,
e aripa de columbă,
al vieții inel de diamant.
Să-ntâmpinăm clipa de vis
cu artificii de speranțe,
s-o îmbrăcăm în rara avis,
să scriem poeme atlante.
poezie
de
Doina-Maria Constantin
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice