Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
N-am știut
Poate n-am știut (ades se-nvață)
Că trăind cei șapte ani de-acasă,
Cu alese-nvățături, doar eu,
Voi trăi în viață cel mai greu.
Azi mă poartă viața (și constat
Că de la iubire-am abdicat...)
Pe cărări cu desfrunziți copaci
Unde stau la pândă mii de draci.
Tatuați, cu pantalonii rupți,
Unii dintre ei, de mult cărunți...
Nu mai știi de-i cerșetor sau vip...
Chiar și viața este-n contratimp.
Vezi puștoaice cu buricul gol...
Ce-i real,?! Ce-i la televizor?!
Și online te duci la-nmormântare.
Cu pomana-i altă întrebare...
Nu se dă Covidul la pachet...
Poate-l comandăm pe internet.
Vaccinați, în case de Cultură,
Văd inteligența cum se fură.
Nu mai știu, parol, de ziua bună,
Cerul vieții noastre se răzbună...
Nemâncați, adesea prin canale,
Ne dormim și ultima suflare.
Cârciumile-s, Doamne, tot mai pline...
Vrem să ajutăm, însă pe cine?!
Toți ne mint, ne fură, ne linșează...
Parcă nu e-n lume om de vază.
Toți suntem ca turcul și pistolul,
Ne-am... să nu mai spun, prea des, poporul.
Schimbă Doamne lumea și ne drege!
Fă-l pe dracu-n Iadul lui să plece!
poezie
de
Rodica Nicoleta Ion
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice