Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
La capăt de drum o promisiune
cândva o să văruiesc gardurile
și cireșul din fața casei
sub care tata
își ascundea tristețile
apoi o să trag perdelele
cu mâinile împreunate
o să-l rog pe Dumnezeu
să coboare pentru o clipă
să stăm la taclale despre una alta.
închid ochii
și-mi las gândurile să hoinărească
printre singurătăți
o pasăre se lovește de geam
se face liniște
în cameră e cald
respir haotic
lângă veioza de pe noptiera din colț
sprijinite de ochelarii lui tata
câteva amintiri
două fotografii și multă singurătate
tăcerea crește ca un aluat
mă așez în fotoliu
și dizolv fiecare imagine
aud pași...
mă încăpăținez să cred că
cineva se apropie de ușă
e bine
Dumnezeu îmi deschide ușa
după o zi rece și neagră
fiul meu va întoarce oglinda
va da pâine săracilor
și va privi
la omul de dincolo...
ca o promisiune
poezie
de
Teodor Dume
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice