Odă catalepsiei sale David C. Powers
E vorba de-un motan abil și competent,
Care știe să se descurce-n lume.
Urmărește veverițele și șoarecii atent,
Poate valsa-n copaci, pe crengi,
Sfidând gravitația și alte legi,
Iar pe pământ merge-n pași de tango. Poate, fără glume,
Deschide, la o adică, un zăvor
Făr-al zgârâia și poate mieuna foarte convingător,
Ne distinge Buick-ul după torsul motorului, monoton.
(I-aduc din oraș cătușnică* și costițe
Și-i gătesc mai bine decât Mis Sheila Hibben*).
Îmi sare-n întâmpinare ca șaizeci și trei de giboni,
Imaginând fel de fel de găselnițe. Oh, dacă justița-ar fi justă și ce-i corect ar fi corect,
Și virtutea sau veselia n-ar da de-atâtea ori faliment,
Atunci pisicile și oamenii-înțelepți ar fi recompensați,
Iar gloriosul David C. Powers, un fante fără leac,
Somnorosul de care ne lăsăm hipnotizați,
Ar fi declarat rege-n cel mai fastuos iatac,
S-ar întinde pe hermină și mătase-n fiecare noapte
Și-ar avea mereu două treimi de smântână-n lapte,
Și bijuterii alese din sertarele reginei, după plac,
Chipeșul David ar fi desigur încoronat.
(CE-I CU ȘOBOLONUL ĂLA-N GURA TA, MOTAN BLESTEMAT?)
|
Module dinamice