Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Iertăciune
Mă rog cu lacrima fierbinte, Doamne,
La tine, tată al cerului albastru,
Ce zi de zi îmi luminezi cărarea,
Iar viața noastră zbuciumată ca și marea,
Păcatele lovesc ca valuri spumegate
Și greu mai cântăresc a noastre fapte
Îngenunchind la cruci și la icoane
Cerând clemență către tine, doamne!
Tu răbdător le ierți pe toate,
Crezând că poate ne vom îndrepta
Și poate acum vom înțelege
Cât îi de mare mila ta,
Câtă putere și voință le dai la cei ce îți port credință;
Încerci cu chipul tău cel milostiv
Să aperi omul cel naiv...
Uităm că viața noastră e scurtă,
Cum inimile noastre în piepturi bat
Și timpul ca un hoț hain, fără de veste,
Ne fură viața mișelește, văzând că-i numai o poveste...
Te întreb acum, cu inima zdrobită,
Când lumea e în delir, de flăcări pârjolită
Să fie oare un semn divin din crunta apocalipsă?
În fața morții nu poți face scut,
Cu viața noastră vom plăti tribute,
Când sufletul ni s-a umplut de ură și atâta nepăsare,
Pe-al vieții blestemat altar murind ca ultimul hoinar,
Ca mama ce își plânge pruncul în pridvor,
Pământul va ajunge un simplu cerșetor...
Iar noi ne vindem precum Iuda,
Pe bani și pe rușine ne dăm truda.
Ne minte frumusețea asta înșelătoare
Și viața asta atât de amăgitoare,
Suntem sătui și plin de avuție,
Nu ne gândim la clipa ce o să vie,
Uităm de frate, mama, tată,
Dar nu vedem că ne îndreptăm spre judecată...
Nu ne mai vorbim o vorbă dulce,
Uităm că pe pământ avem o cruce,
La greutăți cu greu mai facem față,
Iar sufletul ni-i ca un glob de gheață,
Ne cufundam precum o cizmă în noroi,
Întoarce, Doamne, fața către noi!
Amin!
poezie
de
Livia Mătușa
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice