Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Adăpost
De tăcerea e mai lină ca marea,
Și în viața ta nu sunt toate ok
Tot ce ai de făcut e sfidarea,
A ce-i trist și fără de temei!
Nu vreau să trăiesc înc-o dată
Tot ce viața râzând mi-a luat,
Îi văd plânși, pe mama, pe tata,
Si iubita ce-un sărut mi-a furat.
Acum sunt singur în astă lume,
Iar povara îmi e tot mai grea
În gâtlej simt colții unei pume,
Perfid mă sufocă lumea cea rea.
Nici nu vreau să calc jurăminte
Nu am de gând să rămân dator,
Merg cu grijă printre morminte,
Să-mi odihnesc trupul cel gol.
În curând se va așterne uitarea,
Toată viața va fi fost fără rost
Iar eu termin la timp recitarea,
Și-mi găsesc sub pământ adăpost!
poezie
de
Alex Dospian
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice