Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Am scris, de pildă, la moment dat o poezie care mi se părea ca e foarte tare împotriva regimului. Și îl consult pe Negoițescu, să dau poezia asta la Gazeta Literară? Nu risc nimic? Iar el o citește și zice: " Dar ce ți s-a năzărit? Aici nu e nimic, poate fi publicată direct. Păi cum, e cutare, cutare, cutare... Numai în capul tău este! Textul nu este ceea ce crezi tu că ai pus în text". Ori textul devine la un moment dat independent de autor, de ceea ce a vrut autorul să spună. Textul vorbește singur, cuvintele au o anumită inițiativă a lor. Ele duc cu ele o întreagă moștenire a lor, noi nu ne dăm seama în momentul în care lucrăm cu ele de toată rezonanța pe care o au. Noi le luăm în sensul pe care vrem să îl fixăm atunci și așa îl transcriem, dar pentru un cititor, cuvântul acela poate să aibă o altă rezonanță.
Ștefan Augustin Doinaș
în
Interviu la TVR - Cleopatra Lorintiu. o producție TVR Cinema ,film distins cu premiul APTR pentru em
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice