Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Penitenciarul devenirii
În penitenciarul devenirii,
S-a-nchis tăcut ființa noastră, toată
Și convergentă cu legile firii,
M-a înfiat întindere de piatră.
Ecoul este albatros rănit...
Se-nalță peste plaja de lumină
Poartă de spațiu-timp ne-am irosit,
Dar nu cunaștem a purta vreo vină.
Și marea,-n ceruri, picură cu stele,
Pe plaja cărnii, literă de dor.
Suntem un vis. Trecutele însemne,
Ne-au sărutat pe frunți de somn ușor.
Este durere, lacrimă sau pace?!
Ce plângeri astăzi, biciuie tăcerea
Și puritatea-ntinderii albastre
Prelung și gav, înflămânzindu-mi vrerea?!
poezie
de
Rodica Nicoleta Ion
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice