Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Îți dau eu apă curată din rezeva mea de ploi...
(gând pentru infatuați)
Peste fruntea-ngândurată, stropi de ploaie furibundă
Mai lovesc și azi, ca toamna, deși-i primăvară-n noi;
Dar nu-s ploi obișnuite, care-adapă, ci inundă
Chiar și stropul de lumină și-l îneacă în noroi.
E o ploaie de cuvinte, care dau dureri ascunse,
În orgolii sunt pitite ca la pânda de vânat.
În cartușiere grele gloanțele sunt bine unse,
Să alunece spre moarte într-un hohot desfrânat.
Nu e fală, e-o dorință de-a suci cuvântu-n rană,
Când o ultimă suflare se mai zbate-ntr-un poem.
De a smulge din aripă chiar și ultima ei pană-
Vânător orbit de-orgolii nu simți slovele cum gem?
Înarmat cu nonșalanță, nepăsare,-n zale grele,
Mă privești de sus, dar mică ți-e statura de poet.
Scoate-ți versul de pe deget, obosit printre inele!
Nu-i trofeu de vânătoare, doar un simplu tabiet,
De-a te-mpăuna cu lauri, când nu-i nimeni să te cânte
Și tot scormonești în tine după tot ce ai mai rău,
Să ne otrăvești cu-amarul uneltirilor mărunte,
Dar nu vezi cât ești de singur și uitat în golul tău?
Mai privește-te-n oglindă, cât oglinda te primește
Și descuie-ți ușa-aceea unde-agonizează-un Om!
În genunchi ți-e rămășița, printre lacrimi te privește-
Pune-i ploi la rădăcină, însetat e ca și-un pom.
Și te vei simți mai bine, de privești în jos la tine-
Uită-te în stânga,-n dreapta, și-nainte, și-napoi,
Spală-ți gura și obrajii de păcat și de rușine,
Nu mai pângări cuvântul și purifică-l de zoi!
Îți dau eu apă curată din rezerva mea de ploi...
poezie
de
Violetta Petre
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice