Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Imaginea mamei în orișice floare
O lacrimă se prelinge pe al meu obraz,
Căutând tranșee de lumină și extaz...
O alta pune stăpânire pe-al meu grumaz,
Implorând veșnicia să-i mai dea un răgaz.
Lacrimi arse cuibărite-n palma-mi smerită
Dărâmă zidul în care mama-i zidită,
Dând la lumină chipu-i pur de Afrodită,
Cu fluturi albi în plete, mereu primenită.
E martie, lumea se-îmbracă în culoare,
Văd imaginea mamei în orișice floare.
Chiar de nu te chem mă-mbrățișezi protectoare,
Mângâierile tale-s turcoaze vectoare.
Pierdută-n șoapta doar de mine auzită,
Mă las pradă iubirii de tine hrănită.
Ceru-ai coborât în inima-mi albăstrită...
Mamă sfințită, cu tine mă simt împlinită!
În astă zi, Cerul leagănă gândurile,
Pe rana nevindecată zboară slovele,
Umbrele mute cercetează răbdările,
Cu albul, Îngerii curăță păcurile
Frământărilor ascunse-n sticloasele roci,
Deschizând străzile acceptării din soroci,
Unde răsar și vor crește zi de zi boboci,
Cum grăit-au în oracole, voci de prooroci.
Sub ghirlanda florilor dintre cer și pământ,
Către tine primăvară rostesc drag cuvânt,
Răvașul ce am scris, prinde-l pe aripi de vânt,
La mama trimite-l cu-a mea iubire-n avânt.
poezie
de
Doina-Maria Constantin
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice