Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
ADU-MI-TE APROAPE!
Adu-mi-te... Adu-mi-te aproape,
Minune întrupată, să-mi fii scut!
Sunt trubadurul care nu mai poate
Să îți aștepte ultimul sărut.
Am obosit, cântând prin căi lactee,
Să fiu de zei și îngeri ignorat,
Căci m-am născut spre-a te iubi Femeie...
De-acest păcat nu voi să fiu iertat!
În drumul meu sihastru către cruce
Am fost sortit, Aici, să te-ntâlnesc.
Adu-mi-te cât încă mai pot duce,
Povara unui suflet omenesc.
Căci mai 'naite poate-am fost o floare,
Pe care, sărutând-o, lăcrimai.
Sau poate că am fost privighetoare
Și cântecul din rai îmi ascultai.
Poate cândva ai fost, și tu, o stâncă,
Eu veșnic val care te mângâia.
Sau poate-ai fost prăpastie adâncă
În care-ai strâns toată durerea mea!
Poate ți-am fost, la zi de sărbătoare,
Un dar neprețuit, iar tu - altar.
Sau poate doar o frunză oarecare
Din cel mai maiestos trup de stejar.
Ești, sigur, zămislită din lumină.
Nu vreau să mai rămân un singur gând.
Sau poate amândoi suntem de vină,
Că viețile petrecem rând pe rând.
Te-am regăsit, Acum, în astă lume.
Și-n acest rai, pe globul pământesc
- Unde Destinul ne-a adus anume -
Numai de tine simt că-mi amintesc.
Minune întrupată în Femeie,
Adu-mi-te aproape să-ți fiu scut!
Și tot ce e, ce-a fost ori va să fie,
Să le topim pe toate-ntr-un sărut.
Daniel-Petrișor Dumitru
Daniel-Petrișor Dumitru
în
Cont Facebook
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice