Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Epistolă nocturnă
În al tău suflet, mă zideai mireasă,
De-al meu trecut voiai să mă dezlegi,
Dar beznele nu vor să-ți fiu aleasă,
Morgana te îndeamnă s-o alegi.
Timid, mi-ai zis că sunt a ta regină,
Nu sclava unor clipe efemere,
Dar umbra mă preface-ntr-o străină
În visu-ți bântuit de vechi himere.
M-ai comparat cândva cu-o zână rară
Ce locuia-n palate din povești,
Dar, mai contează când, în prag de seară,
Doar cu trecutul vrei să mai vorbești?
Nu-i loc pentru prințesele din basme,
Ce plâng, trăiesc, visează, chiar iubesc.
În noaptea, bântuită de fantasme,
Implori obsesii ce te amăgesc.
N-accept să-ți tulbur visele confuze
Dacă, prin întuneric, nu primești
Sărutul meu real să-l simți pe buze
Ci-nchipuirea nopții o dorești.
De hotărăști, amurgul când coboară,
Subtil, să mă alungi din al tău gând,
Lasă-mi pe-obraz o lacrimă amară,
Iubirea noastră cinic ucigând.
Iar tu alege fantezii deșarte
De vrei printre iluzii să trăiești.
Uită de mine și sfidează-o moarte
Dar nu mai afirma că mă iubești!
poezie
de
Marilena Răghinaru
din
Te-am zidit în cuvânt
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice