Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Izvorul
Reflecțiile parcă mă duc în altă lume,
Curg cu frică spre necunoscut
Și chiar de întâlnesc obstacole
Ele vor continua să existe
Agitația sublimă îmi arde răbdarea
Pentru că observ cum în sus totul e lin
Dar în partea de jos nu se liniștește
Și totuși amândouă sunt din aceeași lume
O ferigă pare fericită, alta tristă,
Una își descoperă punctele negre,
Alta se înfățișează doar în veselie verde,
Dar toate sunt și trăiesc la fel
Noi ne întoarcem și reîntoarcem,
Ne privim și ne uităm,
Ne atingem și apoi ne împingem,
Ne etalăm și ne închidem
...
Trăim printre noi și ne amestecăm,
Ne asemănăm și ne deosebim,
Toți suntem pe filmul nostrum,
Dar fiecare are scenariul său
Ne conglomerăm printre vicii și neajunsuri,
Ne numărăm banii mai mult decât paginile vieții,
Ne ducem înspre nenorocire și în final
Cădem pradă asupra propriei capcane vicioase.
poezie
de
Liviu Drăghici
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice