Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Lumânarea din glastră și tusea din geam
aseară
înnebunit de spaimă
îngerul mi-a bătut în geam
mi-a șoptit bâlbâit
că nimeni nu știe
cine e de fapt stăpânul morții
uite, seceră de-a valma
cu aceeași furie oarbă
atât în cer cât și pe pământ
a înjurat cu năduf
și a fugit în noapte
bâldâbâc bâldâbâc zice Urmuz
după care se-ntoarce degrabă
în fabulele sale mofluz
de atunci nu mi-am mai văzut
îngerul licărind în fereastră
i-am aprins o lumânare
și atât
deși mereu îmi pare
imaginea lui pângărită în geam
de bale cerești
dar niciodată nu am avut curaj
să le șterg
acum că s-a făcut dimineață
tușesc și mă uit
după lumânarea din glastră
de afară se aude cum latră
câinele meu șchiop
de furie vecinul aruncă
în el cu o piatră
lumina se tulbură
și se face iar
și parcă prea prea repede
noapte
Dumnezeu a murit
urlă pe străzi
răspândacul primăriei cerești
bună dimineața noapte
bine ai venit
lângă mine orbul își plânge
ochii scurși
goi și înfrigurați
la marginea cerului
așteptăm să ne îmbrace sfinții
cu trupuri de carne
și cu pantofi sport
poezie
de
Petre Ioan Crețu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice