Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Sonetul 134
El e al tău, cum am mărturisit,
Iar eu voinței tale-i sunt zălog
Poți să mă ții, dar pe al meu iubit
Lasă-l cu mine, doar atât te rog,
Dar n-o să vrei și liber nu va sta,
Că ești zgârcită, pe când el e bun;
Și pentru mine-n scris va garanta
C-un legământ solemn și oportun.
Însă cu-al frumuseții tale drept,
Tu totul ei, dar eu acum te-acuz
Că-mi execuți amicul, și m-aștept
El să plătească, c-am făcut abuz.
Și l-am pierdut, iar tu ne-ai dobândit,
Că eu nu-s liber, chiar dac-a plătit.
poezie clasică
de
William Shakespeare
, traducere de
Octavian Cocoș
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice