Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Sonetul 79
Cândva, numai eu singur te-am rugat
Să mă ajuți, și-n vers ai strălucit,
Dar azi, poemul meu s-a degradat,
Iar Muza mea pe altul l-a îndrăgit.
Eu știu, iubite drag, că tema ta
Are nevoie de un alt poet,
Însă oricât de mult ar inventa
Îți dă-napoi ce ți-a sustras discret.
Îți dă virtute, un cuvânt furat
Din cum te porți; și frumusețe ia
Din obrăjorul tău, el n-a creat,
Orice însușire tu o ai deja.
Pentru ce spune să nu-i mulțumești
Că-n loc să iei, ești pus ca să plătești.
poezie clasică
de
William Shakespeare
, traducere de
Octavian Cocoș
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice