Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Metroul
Tren de oraș, închis în subteran,
Și condamnat să stea ascuns pe viață,
Ai vrea și tu traseu aerian
Sau dacă nu, măcar de suprafață.
Că toată ziua mergi doar prin tunel,
Dar nu te-ncântă c-ai viteză mare,
Ci ai dori să poți ieși nițel
Să te-ncălzești ca șarpele la soare.
Și știu că ești mereu nemulțumit,
Că niciodată în al tău voiaj
Din zori de zi și pân' la asfințit
N-ai șansa să privești un peisaj.
De-aceea aprig șinele scrâșnești,
Te clatini și-ai o inimă meschină,
Să te răzbuni ai vrea, însă greșești,
Căci călătorii nu au nicio vină.
poezie
de
Octavian Cocoș
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice