Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Speranță
Măi, române, frate dragă,
Ce se întâmplă nu e bine
Trădători de neam și țară
Azi au pus șaua pe tine.
Ți-au băgat zăbala-n gură,
Și din armăsar ce-ai fost
Ce mușcai din toți dușmanii
Ai ajuns un biet cal prost.
Și te plimbă de căpăstru
Unde vor, că ești molâu
Nu mai știi ce-i demnitatea
Ai respect doar pentru frâu.
Nu mai zburzi ca altădată
Ești de nerecunoscut
Priponit stai pe moșie,
Libertatea ți-ai pierdut.
Ai uitat de iarba verde,
Și mănânci doar fân uscat
Nu mai ai vigoare-n tine,
Nu mai scoți un nechezat.
Însă poate, cine știe,
Va veni și vremea-n care
Un viteaz cu drag de țară
Pe tine va sta călare.
Și atunci, trezit la viață,
Tu jăratic vei mânca
Pe dușmanii acestei nații
În picioare-i vei călca.
România va fi mândră
Să te aibă-n herghelie
Și de ale tale fapte
Toate cărțile vor scrie.
Lăudat vei fi de-a pururi,
Mânjii toți te-or admira
Că ești armăsar pur-sânge
Și mândru de țara ta.
poezie
de
Octavian Cocoș
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice