Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
De te-întâlnești cu toamna
Motto-ul meu, cu-o-aceeași intonare, ți-l dărui azi adiționare. Deși nimic nu-i la-întâmplare când nu-ți scriu gânduri oarecare. Câte toamne- întâmplătoare-în ploi de suflet viața are? Câte valsuri-s pe-un acord, când ți-e cordul clavicord?
☆☆☆
De te-întâlnești cu toamna,
să-i spui că am iertat-o,
și-i uit toată meteahna,
ce-a-mprăștiat tristeți.
Știi? Mantia trăirii
cu tine-am îmbrăcat-o,
brodând uni-culoarea
întregii mele vieți.
De te-întâlnești cu toamna,
să-i spui că mi-este bine,
chiar de castanii-n dungă-îmi șoptesc, înlăcrimat.
Dar însăși ploaia-mi țese
din lacrimile-i fine
mărgele-nrourate
pe-un pas nearendat.
De te-întâlnești cu toamna,
adu-i de noi aminte,
spune-i de noaptea-în care,
viori voiam s-ascult.
Eu îmi plecasem tâmpla
pe pieptul tău fierbinte,
dar jaru-ți de pe buze,
mi-a orchestrat cuvânt.
De te-întâlnești cu toamna,
să n-o întrebi de mine,
mai bine, spune-i tu,
din toate, doar ce-ți sunt.
De-ți va șopti iluzii
din roade-amfetamine
tu, iartă-i ispitirea,
mustindu-i... gând în vânt.
De te-întâlnești cu toamna,
te uită-n straiul ei
belșug de ramuri goale
e-n tot, ce-a fost mai ieri.
Ahhh... miezul altor clipe-în,
post factum de-adieri,
perpetuează doruri,
pe vieți de prizonieri.
De te-întâlnești cu toamna,
să-i spui că o accept,
dintr-un motiv divin,
și-atât de filarmonic.
Nu-în cinstea ei decis-am,
tăceri să-mi redeștept,
dar sufăr de-întomnare...
iubindu-te-anacronic.
PS.
De te-întâlnești cu toamna,
așa... din întâmplare,
spune-i că, în motto,
e-un clar subînțeles.
Că tâmplele ni-s albe
de-aceeași întomnare
dar ploaia ne e valsul...
Pe care l-am ales.
poezie
de
Iolanda Șerban
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice