Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
O fetiță cânta în corul bisericii
O fetiță cânta în corul bisericii
Despre toți oamenii trudiți dintr-o țară străină, păgână,
Despre toate navele risipite pe-oceanele lumii,
Despre toți cei care-au uitat de bucuriile aflate la-îndemână.
Vocea ei se înălța tot mai sus, tot mai sus, spre turn,
O rază i-a căzut pe umărul de-o albeață divină.
Din întuneric toți credincioșii priveau și-ascultau
Rochia aceea albă cântând în lumină.
Și toți chiar credeau că,-n sfârșit, sosea bucuria,
Că toate navele-au ajuns tefere-n port,
Că-n niște țări îndepărtate și străine toți oamenii trudiți
Au găsit un mângâitor, o viață oferind puțin confort.
Glasul era atât de dulce, raza soarelui atât de subțire...
Iar chiar acolo, acolo lângă Sfânta Poartă
Care cunoaște toate misterele, un copil plângea
Pentru cei plecați, care nu se vor mai întoarce niciodată.
poezie clasică
de
Aleksandr Blok
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice