Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
M-a dezbrăcat, zurlia, pân' la piele ...
Sunt pomul ce în toamnă se înclină;
M-a dezbrăcat, zurlia, pân' la piele,
De am rămas doar scoarță și inele,
Iar viața mea atârnă de morfină.
Mi-a frânt greu rod, firavele smicele,
Iar frunzele-s mâncate de rugină.
Un ram golaș se teme de rutină,
Sperând să nu sfârșească-n foc, surcele.
Pe-obrazul spelb al toamnei ce se-abate,
Zăresc șiroi de lacrimi de-ntristare.
În ochiu-mi stâng o clipă-a rău se zbate,
Gândind cu-o infinită-ngrijorare,
Cum crengile-mi în plină nuditate
Răzbi-vor viscole ne-ndurătoare...
sonet
de
Mihaela Banu
din
Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice