Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Tu nu ești frumusețea...
Tu nu ești frumusețea spiralelor candide,
În ochi tu nu duci moarte și perlele lichide
În cari răsfrîng misterul văpăile livide.
Nici flori n-atingu-ți fruntea spre dînsele plecată,
Nici pagini cu poeme rămase de-altădată
Nu se desfac nostalgic în dreapta-ți inelată.
Tu nu cunoști otrava gîndirii și-a vegherii:
Fantasmele de fildeș, regini ale tăcerii,
Nu ți-au suflat miresme subt salciile serii.
Tu știi că de cînd lumea e liniște și pace,
Că drumul e pe care păianjenul îl face
Țesînd în umbră caldă velurele să-mbrace
Subt cari stagnează ochii și pletele-ți opace.
Copil naiv! de-aceea te-ador și te mîngîi
Cu fața-nmormîntată ca-n floare de lămîi
În carnea-ți netezită de buzele dintîi!
Și nu-ți șoptesc sonete, nici mituri nu-ți îngîn,
Pe unde trece umbra acestui hoit păgîn.
Aplec eternitatea spre tine, și rămîn
Cu ochi-închiși în zîmbet, copil abia-nflorit;
Cu fruntea răsturnată, cu visul risipit,
Ca o dantelă scumpă pe trupu-ți adormit.
Dar spune-mi, la crepuscul, încet, sunt fericit?
poezie celebră
de
Tudor Arghezi
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice