Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Înserare
Hei, înserare ce te furișezi
În patul meu și-n casa mea,
Tu crezi că daca te insinuezi
Te aciuezi și-n viața mea?
Te-nșeli ispită aburind a noapte
Și-a beznă frământată-n vise,
Negreala ta de mure coapte
O sorb cu buzele-mi deschise.
Te gust smerită și-n tăcere
Și când adorm mă simt purtată
Printre tărâmuri efemere
În noaptea binecuvântată.
Iar când flămândă te inspir
Eu te expir mai luminoasă,
Miroși a smirnă și a mir
Tu, neagra mea evlavioasă.
Te plâng! Tu, trista mea cernită
Ca o fantomă din genuni,
Ești veșnica nedumerită
La pragul celor două lumi.
Deci, poartă-ți straiele cernite
De văduvă, la alte porți!
La mine nu sunt nimerite,
Eu îmi port doliul doar la morți.
Dar te accept, îți știu menirea
De-a-mi fi doar binecuvântare
În patul meu, când fericirea
Mi-o iau ca pernă, la culcare.
Adorm cu tine-n gând, să știi,
Și mă petrec prin tine, boare,
Să te salut din zori de zi
Cernita mea, dulce-nserare...
17.09.2017
poezie
de
Florentina Mitrică
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice