Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Gâlceava fructelor
Pe măsuță, în salon,
lângă o chisea cu miere
și-un pahar plin cu sifon,
rânduite-n fructiere,
roade, care mai de care,
coapte, dulci, aromitoare,
stau grupate după sort:
în prima sunt indigene,
în cealaltă, din import.
Când le vezi cum își zâmbesc
peste-un fir de garofiță,
n-ai zice că pe sub gene
reciproc se socotesc.
Iar eu de-un minut întreg,
așteptând să-mi vină gazda,
dusă după-o linguriță,
mă întreb: Ce să-mi aleg?
Doar ce m-am decis cu gândul
să mănânc o portocală
și-o văzui pe respectiva
(Doamne, oare am luat-o razna?)
'tam-nesam că-mi sare-n poală.
N-apuc să mă dumiresc
ce se întâmplă cu mine,
c-o aud acum pe diva
rostind către-un măr domnesc:
- Numai numele-i de tine!
Se umflă în pori, zâmbind,
către-un grup de mandarine,
care chicotiră-n cor.
Mărul, cam aprins din fire,
roșu tot de indignare,
cântări dintr-o privire
portocalele pitice
(cărora, la drept vorbind,
le cam... pierise râsul).
- Citrice! conchise dânsul
și pufni către gutui.
Dar sări, acră, lămâia:
- Nu-nțeleg, ce vrei să spui?!
- Apoi, după cum se vede,
clătină din cap o prună
uscată, cu amărăciune,
niciuna nu e mai bună...
- Ia uite cine vorbește!
se scandaliză lămâia.
Ori te crezi, Doamne ferește,
mai frumoasă ca smochina?
- Ești obraznică, acritură!
o apostrofă gutuia.
Portocala a-nceput. Prea se crede
cea mai bună dintre toate!
- Și, mă rog, nu am dreptate?
se luă cu gutuia-n gură
portocala cu pricina.
- N-ai! se-amestecă o pară,
mare cât un dovlecel.
Află că nu ești mai dulce,
mai zemoasă decât el!
Și din ditamai salonul,
o nucă-i ținu isonul:
- Chiar așa! începu ea,
Ce se dă așa gustoasă?
Cât o vezi că e de grasă,
nu-ți ajunge pe-o măsea.
Numai coaja e de ea!
- Cred că nu mai aud bine!
rosti o banană coaptă,
'naltă, suplă, fără pată.
Ați uitat cumva de mine?
- Vouă nu vă e rușine?
își ieși din fire pruna.
Mai prejos nu e niciuna!
Nici mărul ca portocala,
nici stafida, nici curmala,
nici exotica banană
nu-i mai bună! Orice poamă
are gustul ei unic.
Voi n-ați priceput nimic?
Când ți-e dor de-un măr domnesc,
din câte minuni rodesc
pe pământ, nu-i una care
să-ți aducă alinare...
- Domnișoară, ce doriți?
Tresării din vis:
- Poftiți?
fabulă
de
Silvia Velea
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice