Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Iubire albă
Atunci când te rugam să ningi,
Săruturile tale să mă-ngroape,
Ai început, de drag, să plângi...,
Cu lacrimi de iubire, de sub pleoape.
Când îți ceream să ningi săruturi,
Să mă acoperi cu un strat curat,
Din lacrimile tale țâșneau fluturi,
Emoții de bărbat adevărat!
Și dac-afară este primăvară
Și primprejur mustesc noi începuturi,
Noi parcă am iubi întâia oară,
Și vreau să ningi spre mine cu săruturi!
Și ca iubirea ta să nu mă frigă,
Să nu mă ardă cu căldura ei dogoritoare,
Doresc săruturi care să mă ningă,
Dar se topesc pe pielea-mi arzătoare.
Iubirea mea e pentru tine, nouă,
Am înțeles din felu-n care plângi,
Iar toamna-n care trebuia să plouă
Ai transformat-o-n sărutări și... ningi!
Să ningi mai tare, să mă răcorești,
Să ningi săruturi care să mă-ngroape,
Să ningi mereu, să ningi, să nu te-oprești,
Să simt răcoarea buzelor, aproape!
Nu-mi pasă cine o să vadă
Când buzele pe corp le treci,
Fulgi se topesc, căci eu sunt caldă
Iar tu săruți, ningând, pe veci...
Săruturile tale s-au prelins
Năvalnice, nebune, în cascadă!
Așa cum mi-am dorit a nins,
Iubire albă, pură, de zăpadă!
Ai nins așa, cu sărutări nebune,
Și m-am pierdut în alba-ți reverie!
Ce simt? Aș vrea să pot a spune!
Este ceva, așa..., precum o poezie...
poezie
de
Florentina Mitrică
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice