Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Aveți lumină?
Ciudat e cum învie Crist
Și cum vă dă lumină,
Deși din niciun acatist
Vreun rost nu se animă,
Mereu tu treci drept egoist,
Mereu ești tu de vină.
Măcar pentru o zi de-ar fi
Lumină peste lume!
Atunci nu v-ați mai amăgi
Năuci în rugăciune,
Când boli și moarte zi de zi
Nu-i nimeni să-și asume!
Mâine veți fi din nou posaci,
În lumea voastră strâmtă,
La fel de triști, ori de săraci,
Cu inima înfrântă,
Supuși unor prelați rapaci
Ce mintea vi-o-nfierbântă.
Ce-a fost pe când tu nu erai?
Ce va fi după tine?
Ce-ai fi crezut de te nășteai
Altunde', din altcine'...
Alt dumnezeu de cunoșteai,
Era mai rău, mai bine?
Dar pentru tine-nvie Crist,
Prea des, dar nu ții seama!
De-ți va muri copilul? Trist
Tu o să-i faci pomana!
Sunt crudă zici. Dar eu asist
Cum îți înghiți sudalma!
Căci totu-i până la copii,
Iar Iov e doar o glumă,
Ești fericit cât ei sunt vii
Și nu când sunt țărână,
Te-am răscolit un pic, doar știi
Cum e să-i prinzi de mână!
Acolo e lumina ta
Și nu în lumânare,
În ochii ce-ți pot alina
Oricare supărare,
Dar dacă asta ți se ia,
Ce-ți mai rămâne oare?
Să-mi spună mie cineva,
Că va avea iertare!
poezie
de
Mioara Anastasiu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice