Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
* * *
nu
frunze de arhanghel, sânge și nuci
în cruci de aripi alergi să aduci
patruzeci.
prin mâneci de timp, reci,
tu întuneci
cu fier
fecioarele mele de aer,
lumite de-o zi cu cald de sidef
pe gherghef de viori,
le zbori fără sori
în ger relief...
nicicând nu fu
mai pururea toamnă
de vii și de vină
ce condamnă
pe buza-mi din struguri,
pe buza de-apus,
la frig și la dor descompus
toți corbii de nori care scapă
din traista de cer
și se-adapă
cu îngeri
și plângeri.
nu îmi fi,
nu îmi fi mai puțin,
nu îmi zidi oglinda în zi.
într-un cândva sau un poate,
vrei să îți rămân în mâini
dumnezee de noapte,
miere,
femeie,
ecou de satană
la care să-nchini
un tu,
rană.
poezie
de
Corina Dașoveanu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice