Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Ispita
Revărsându-și candela divină,
regina nopții se plimba-n rochie-nmiresmată.
Sub adierea anevoioasă a vântului,
arunca valuri de umbre somnambule pe pereți...
Pipăindu-ți frăgezimea coapselor de mătase,
ochii îmi susurau prin sânge spre largul tău.
Cum valul îndrăgostit de barcă se visează siaj,
de pe creasta lui înspumată,
te vedeam aplecată languros deasupra realității
cu apa răcorindu-ți creasta sânilor
inmuguriți sub luna nouă...
Chiar dacă iadul părea să-mi țină calea,
un duh ademenitor încalța urmele cu gândurile mele.
Blestemat să mă bucur
chiar și-atunci când pătimesc,
mi-era teamă să mă răzgândesc
și să pătimesc mai mult!
poezie
de
Costel Avrămescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice