Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Primiți, vă rog, o floare de la mine
Primiți, vă rog, o floare de la mine,
Deși-s sărman și foarte murdărel,
Trăit-am fără mamă, prin cămine,
Și n-am avut cui da un ghiocel.
Nu vă jenați să îmi atingeți mâna,
Că n-a furat... Ea doar murdară e,
Și a întins, cam toată săptămâna,
Către dumneavoastră, florile.
De vreți să-mi dați ceva pomană,
Zic: "Bogda'proste!", mulțumind,
Că-n fiece doamnă văd o mamă,
Dacă-i a mea și nu mă prind?
Măcar de-o trece, să-i rămână,
O floare și-o privire... de "orfan",
E tânără, mama, ori bătrână?
Poate și ea cere-un ban.
... Și poate, ne știm din văzute,
Dar nu ne știm ca "mamă-fiu",
Prin față-mi trec, zi de zi, sute,
Cum aș putea să o știu?
Cănd m-a lăsat abia născuse,
Nici lapte din sân nu mi-a dat,
Iar oamenii de-acolo-mi spuse,
Că a fugit fără oftat.
Eu nu o judec, că o să aibă cine,
Dar tare grea e crucea de "orfan"
Dusă pe umeri prin sloile cămine,
Imaginând chipuri pe tavan.
Primiți, vă rog, o floare de la mine,
Deși-s sărman și foarte murdărel,
Trăit-am fără mamă, prin cămine,
Și n-am avut cui da un ghiocel.
poezie
de
Andreea Văduva
din
Blogul "Rânduri rupte din viață"
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice