Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Starea de grație
Starea de grație
vine și trece,
stânga e tulbure,
dreapta e rece.
Zestre ilogică
și totuși zestre
ca din noi înșine
două ferestre.
Judec grăbitele
clipe de față
cu darul timpului
de-o altă viață.
Starea de grație
iarăși nu vine
și poeziile
îmi sunt senine.
Nu li-i sălbatică
pofta de-a spune
îmburghezitele
zic toate bune.
Mi-e dor de zilele
pline-ale vieții,
de versuri logice
simt că mă sperii.
Starea de grație
e peste toate,
trec libertățile
spre libertate.
Chiar versuri putrede
chiar aberații,
renasc sub zodia
acestei grații.
Starea de grație,
starea supremă
zilnic mă chinuie
ca o dilemă.
Zilnică pierdere,
zilnică trudă,
ochii în lacrimă
absurd asudă.
Dacă de-a pururea
nu mai apare
starea de grație,
starea cea mare.
A scrie limpede
la tulbureală,
a scrie tulbure
când nu simți boală.
E o congestie
de universuri,
dar fără grație
rămân doar versuri.
Ci poeziile,
cerească rază,
starea de grație
ți le dictează.
poezie celebră
de
Adrian Păunescu
din
Caut interlocutor
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice