Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cuvinte
Sunt asemeni unui cristal
cuvintele.
Unele, un jungher,
Unele, o flacără.
Altele,
doar bobițe de rouă.
Ele vin pe-ascuns, încărcate de amintiri.
Navighează lipsite de apărare:
bărcuțe sau săruturi
pe ape tremurânde.
Abandonate, inocente,
imponderabile.
Sunt țesăturile luminii.
Sunt noaptea.
Și, chiar pale,
ele amintesc de paradisul pierdut.
Cine le aude? Cine
le înmănunchează, astfel,
crude, fără formă,
în cochiliile lor nevinovate?
poezie
de
Eugénio de Andrade
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice