Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Replică la poezia "Nu-i de ajuns dorința" de Violetta Petre
Ne-am întâlnit din întâmplare pe ale parcului alei
Pe jos scăpat-ai ochelarii și tont eu am călcat pe ei,
Cu o privire vinovată te-am măsurat, tu radiai,
Mărunt dădeai mereu din buze, probabil că mă adorai!
Mi-ai aplicat, așa-ntr-o doară vreo trei umbrele la femur,
Ai pretextat că din greșeală, dar cu un aer foarte dur
Și când te-ai aplecat, năframa să mi-o aplici ca pansament,
Cu zgomot ți-a căzut peruca făcând o gaură-n ciment.
Erai de-a dreptul răpitoare, ca Penelopa din Itaca,
Dorind să îți ridici peruca, într-un canal căzu și placa,
M-am aplecat scâpând bastonul, ce îl tineam ca un proțap,
Și tragică coincidență, ne-am dat acolo cap in cap!
Îngenuncheați, întâia dată, ne-am sărutat năbădăios,
Dar tragic mi-a scăpat cuponul de pensie atunci pe jos
Și observând de bună seamă, că sigur nu sunt un mogul,
Ai declarat că doar iubirea în viața asta nu-i destul!
Fiindcă dragostea fierbinte pe veci m-a prefăcut în rob,
N-o să renunț, mai joc la loto, de mâine o să-mi iau un job
Și chiar de nu îți merge liftul, iar scările sunt dulce chin,
Lunar o să îți bat la ușă, cu flori, Viagra și cu vin!
poezie
de
Valentin David
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice