Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Scrisoare către guvernul României
Ce sorcovă și târguri ai în steag
Și ce poșircă îți băltește-n sânge,
Guvern al inaniției, beteag,
De nu auzi Ardealul care plânge?
Tu nu-nțelegi coșmarul vieții lor
Că sunt abuzuri cu nemiluita
Și că n-au cui să-i ceară ajutor
Românii din Covasna și Harghita?
De propria ta țară te ferești
Și imposibil s-o conduci îți este,
Că ai ajuns să fii, la București,
Guvernul unei alte Budapeste.
La noi acasă, alții sunt stăpâni,
Bați temenele la Înalta Poartă,
... Persecutați, doar fiindcă sunt români,
Românii din Ardeal nu te mai iartă.
Guvern de indigo și din mancurți,
Te blestemă, descoperindu-ți vina,
Ceilalți români, vânduți la alte Curți,
În Basarabia și Bucovina.
Guvern al României, surdomut,
Ești plin de păcăleli și plin de fumuri,
Dar clopote de moarte au bătut
Pentru acest popor ajuns pe drumuri.
Ca-ntr-un coșmar, te caut și te strig,
Să nu mai tot sucești cuțitu-n rană,
Prin lanțuri și prin foame și prin frig,
Însângerând condiția umană.
Tu ești în stare să ne-ntorci pe toți
La cea dintâi Comună Primitivă,
Să fim un neam de criminali și hoți,
Ce-și jefuiește propria colivă.
Guvern fără de țară, pune punct
Acestei fraze care te cuprinde
Și-ngroapă idealul tău defunct
În groapa României suferinde.
Și lasă-ne! Dispari în mod brutal,
Eliberează, cu grăbire mare,
De boala ta, românii din Ardeal,
Guvern murdar de propria trădare!
poezie celebră
de
Adrian Păunescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice