Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Când zorii noii zile se arată
Când zorii noii zile se arată,
În întunericul ce- i ca o vamă,
Pătrunde- n suflet dintr-odată
Iubirea Duhului de oameni.
Și ciripitul live de vrabiuțe
Deschide geamurile vraiște,
Apoi urmează Dumnezeu să guste
O nesfârșită lacrimă din Paște.
Neîntrecut încep iluminarea,
Când geamurile sunt de veghe,
Să intre- n in case alinarea-
Cu-albastrul cerului să se- mpereche...
Neîntrecut aceste păsări, iată,
Zvonesc, că zorii zilei vin,
Jur- imprejur e-o beznă dezolată,
Dar, smuls din teamă, visul e senin.
Cum vine- o Zi, cum zorii o vestesc,
Știe numai Cel ce ne privește
Și dirijează lanțu-acesta omenesc
De cântece durute și totul zăbovește.
Mai zăbovesc în taine, albe rugi,
Și aș vesti, că-mi iese -n cale-o zi,
Dar amintirile supreme și prealungi
Îmi dau navală, lăsându-mi dorul gri.
Lăsându-mi zori de zi într-o culoare,
Prin care altfel noaptea ar pleca,
Dar m-ar uita pe mine într-o vale,
Să cant și eu, cum cântă pasărea.
poezie
de
Lilia Manole
din
volumul "Până mai sus de păsări"
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice