Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Bogăția noastră
Când mâna mea va fi zbârcită
Tot ție îți voi fi sortită.
Când părul alb îmi vei privi
Adu-ți aminte cum mă știi,
Cu părul roșu, desfăcut
Când ne iubeam atât de mult.
Acum în parc mâna ți-am luat
Frigul nu-l simt, m-ai protejat.
Pe bancă stăm, păsări hrănim
Cuvinte nu vrem s-auzim.
Ne amintim anii trecuți
Zâmbim, oftăm și stăm tăcuți.
Ne amintim prima privire
Și cum dansam fără oprire
Cum mi-ai dat flori fără motiv
Și cât erai de pozitiv.
A fost iubire-adevărată
Din ceruri binecuvântată.
Copiii noștri au plecat,
Dar noi în suflet i-am păstrat.
A noastre inimi în tandem
Sunt bogăția ce-o avem.
Și stând așa alăturat
Noi timpul l-am îngenuncheat.
De aceea, până vom pleca
Un singur suflet vom avea.
poezie
de
Stacey Smith
, traducere de
Octavian Cocoș
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice