Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Rânduire
Azi, ți-aș scrie o colindă
să se-audă până-n tindă.
Până-n tinda cea albastră
unde-(a)pari tu la fereastră
cum stăteai, odinioară,
să-ți cântăm lerul, Mioară!
Împletind în opt sau șase,
azi, ți-aș scrie cu mătase,
fir de stea cu gene-nchise
grămădind scântei de vise.
Umbra magilor să-mi poarte
semn de tine! Și de toate!
Lerul ăsta, maică dragă,
e un murmur fără vlagă.
E alean, tăinit în noapte,
dinspre vii spre miazămoarte.
Și-umblă, mamă, iarăși vestea
că se luminează ieslea!
Lerul ăsta-i doar o stare!
Trece timp... și timpul doare,
Cât cu'ajunu-ți sunt, datoare!
poezie
de
Iolanda Șerban
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice